Nică calitate uăi.. nică.

Despre calitatea produselor alimentare şi a băuturilor ne/alcoolice se poate vorbi multe.
   Ca de exemplu ca să pui în vînzare o băutură alcoolică trebuie mai întîi de toate să duci cîteva mostre la expertiză, lucrul ăsta se face la noi, uneori dacă merge vorba de băutură mostrele sunt mai mult decît e nevoie, de aceea funcţionarii de la Instituţiile de Standardizare sunt nevoiţi să mai ia şi pe acasă. Totul pare a fi cinstit, rezultatele de la laborator chiar sunt cele meritate, produsele sunt de calitate acceptabilă. Însă, aceste mostre nu sunt luate din cazanele în care se prepară produsul pentru vînzare, ci sunt fabricate în laboratorul întreprinderii şi mai apoi sunt duse la Institut pentru aprobare.

   Este o mare greşeală că se lasă în voia antreprenorului prezentarea mostrelor, ar fi mult mai bine ca Inspectorii de la Institutul specializat să meargă în teritoriu şi să i-a singuri mostre din cazanele în care se produce pentru vînzare, să verifice cum se produc acestea şi aceste controale ar trebui să fie făcute prin surprindere, nu înnainte de control se anunţă antreprenorul ca ăsta să fugă şi să facă ordine.

Ce trebuie? Control trebuie. Control mai strict în fiecare lună, în fiecare săptămînă. Nu vrei să produci calitativ, locul tău nu e aici. Închide totul şi pune mîna pe Sapă.