Mă trezesc în noapte,
Afară e pustiu.
Mă aşez lîngă fereastră
şi încep să-ţi scriu...
Cine ştie,
poate cîndva la miez de noapte,
te vei trezi şi tu ca mine,
şi vei începe'a scri.
Privesc spre ceru'i gol,
Şi-o lună plină,
De parcă pămîntu-i viu,
Şi stelele suspină...
Eu mă ridic mai sus,
poate undeva departe
'n zări îndepărtate,
lumina ta se va aprinde,
şi-ar fi posibil
în văzul ochilor'nchiși
chipul tău să mă cuprindă.
No comments:
Post a Comment